• Ziua Culturii Naționale, sărbătorită la fiecare 15 ianuarie, în același timp ziua lui Mihai Eminescu, a devenit în ultimii ani un prilej de accentuare a sentimentului naționalist sub pretextul promovării valorilor culturale românești.
• În realitate, sute de mii de euro sunt cheltuite anual pe multe evenimente superficiale, care nu lasă vreo amprentă profundă asupra publicului larg.
• În tot acest timp, România rămâne cu zeci de cinematografe închise, monumente istorice în pericol de prăbușire, fără o sală de concerte, fără muzee moderne care ar putea să atragă noile generații și turiștii și fără un statut al artistului independent, după 2 ani de criză Covid. Prin comparație, Ungaria va marca Ziua Culturii prin inaugurarea unui centru cultural uriaș dedicat muzicii.
• Printre evenimentele care vor marca Ziua Culturii la noi se numără inclusiv o “prezentare power-point” la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, un “giveaway” cu calendare și suveniruri organizat de Muzeul Național Brukental pe facebook sau înregistrări cu Ion Caramitru în dialog cu președintele Academiei Române ori recitând din Eminescu.
• Ca în fiecare an, va avea loc și un spectacol exclusivist, la care sunt invitați președintele țării, patriarhul Daniel, președintele Senatului, premierul și mulți alți demnitari. Publicul nu are acces.
• Ministerul Culturii a publicat lista oficială a evenimentelor organizate de instituțiile publice de cultură. Pe lângă acestea, există o altă listă, a evenimentelor finanțate de minister printr-o sesiune specială, dedicate Zilei Culturii, dar care nu vor avea neapărat loc de Ziua Culturii. Pentru cele din urmă a fost alocată suma de 100.000 de euro.
• De altfel, ministerul a anunțat câștigătorii acelor fonduri pe 4 ianuarie, cu doar 11 zile înainte de evenimentul celebrat, semn că unele dintre acestea fie vor fi organizate în grabă, fie vor fi amânate.
• În Bacău, la Centrul de Cultură „George Apostu”, va avea loc evenimentul „Nu spera și nu ai teamă”, denumit așa după versul din Glossă și involuntar atât de sugestiv pentru situația în care se află domeniul cultural din România.
• Conform organizatorilor, “Colegiul Național de Artă „George Apostu” s-a alăturat acestei manifestări, într-o comuniune de „gând și simțire”, cu un program muzical. Elevii vor interpreta lucrări cu profunde semnificații cultural-spirituale”. Printre acestea se numără Sara pe deal, Ce te legeni, codrule sau Pe lângă plopii fără soț.
• Creșterea competitivității turismului românesc prin managementul participativ al destinațiilor turistice și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației(OMD);
• Modele de finanțare pentru tranziția digitală a sectoarelor culturale și creative.

Astfel, ca rezultate după implementare, vor exista:

• 12 rute trasee culturale dezvoltate și marcate, 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și 30 de obiective viticole puse în valoare
• 3 castele, 11 biserici și mănăstiri, 2 cule, 3 curii, 115 case, șure, etc. tradiționale, 3 fortificații romane restaurate
• 15 destinații turistice verzi vor fi certificate
• cu 50% mai mulți turiști români și străini vor vizita țara.

Conform PNRR, peste 80% dintre monumentele de patrimoniu cultural din România se află în stare de degradare și necesită intervenții de conservare și restaurare.

“O mai bună capacitate de dezvoltare și gestionare a produselor turistice (o prezență digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri și pachete de tururi pentru destinații învecinate) ar fi în beneficiul turiștilor. Creșterea calității managementului și a serviciilor poate spori veniturile la nivelul atracțiilor și al destinațiilor, făcându-le mai sustenabile din punct de vedere financiar.”

În ceea ce privește transformarea digitală a sectoarelor creative, ar urma să existe:

• 350 de specialiști calificați în domeniul utilizării mediului digital în audio-vizual.
• 10 prezentări naționale și internaționale de film românesc.
• 50 companii de producție/distribuție finanțate
• 1 cartografie a nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale companiilor de producție și distribuție
• 1 sistem național de monitorizare a distribuției de cărți și de creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (ebook), care va include:
• 50 edituri sprijinite pentru realizare ebook-uri

Pentru prima dată în România, prin PNRR, sunt create sau modernizate muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației și alte memoriale prin care România dorește să onoreze memoria victimelor totalitarismelor și să educe generațiile tinere.

De asemenea, PNRR prevede dezvoltarea unor centre tehnico – științifice interactive pentru public.

Documentul complet poate fi consultat AICI.