Ce prevede PNRR pentru cultură: digitalizarea pieței de carte, trasee turistice ale monumentelor istorice și muzee dedicate memoriei victimelor comunismului

Guvernul României a depus ieri, la Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care România ar urma să aloce 29,2 miliarde de euro.

Planul pentru domeniul cultural a fost gândit alături de turism, astfel că Turismul și Cultura alcătuiesc împreună Pilonul IV.2, cu o alocare estimată la 200 de milioane de euro.

Este prevăzută aici dezvoltarea a 12 trasee turistice, printre care: ruta bisericilor din lemn, ruta mănăstirilor din Moldova, ruta culelor din Oltenia, ruta curiilor din Transilvania și ruta pelerinilor, trasee dedicate gastronomiei tradiționale și extinderea la nivel național a Drumului vinului.

De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru digitalizarea pieței de carte, pentru industria de film și pentru muzee dedicate memoriei victimelor comunismului.

Conform PNRR, un document de 1350 de pagini, componenta Turism și Cultură este orientată către valorificarea patrimoniului cultural, construit și natural, prin turism. Planul cuprinde măsuri referitoare la dezvoltarea teritorială durabilă și sporirea gradului de coeziune, creșterea calității vieții și dezvoltare economică în zonele rurale și defavorizate, precum și la crearea de piață de desfacere pentru produsele locale și creșterea nivelului de branding local.

Pentru atingerea obiectivelor, PNRR propune 3 reforme și 2 investiții. De asemenea, se va finanța dezvoltarea organizațională și conținutul digital pentru producătorii de audiovizual și transformarea digitală a sectorului de carte scrisă, în direcția dezvoltării de e-books.

Cele 3 reforme dorite de guvern sunt:

• Transformarea structurală socio-economică în zonele rurale și în zonele defavorizate prin dezvoltarea sustenabilă a turismului cultural și natural ca vector de dezvoltare teritorială;
• Creșterea competitivității turismului românesc prin managementul participativ al destinațiilor turistice și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației(OMD);
• Modele de finanțare pentru tranziția digitală a sectoarelor culturale și creative.

Astfel, ca rezultate după implementare, vor exista:

• 12 rute trasee culturale dezvoltate și marcate, 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și 30 de obiective viticole puse în valoare
• 3 castele, 11 biserici și mănăstiri, 2 cule, 3 curii, 115 case, șure, etc. tradiționale, 3 fortificații romane restaurate

• 15 destinații turistice verzi vor fi certificate
• cu 50% mai mulți turiști români și străini vor vizita țara.

Conform PNRR, peste 80% dintre monumentele de patrimoniu cultural din România se află în stare de degradare și necesită intervenții de conservare și restaurare.

“O mai bună capacitate de dezvoltare și gestionare a produselor turistice (o prezență digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri și pachete de tururi pentru destinații învecinate) ar fi în beneficiul turiștilor. Creșterea calității managementului și a serviciilor poate spori veniturile la nivelul atracțiilor și al destinațiilor, făcându-le mai sustenabile din punct de vedere financiar.”

În ceea ce privește transformarea digitală a sectoarelor creative, ar urma să existe:

• 350 de specialiști calificați în domeniul utilizării mediului digital în audio-vizual.
• 10 prezentări naționale și internaționale de film românesc.
• 50 companii de producție/distribuție finanțate
• 1 cartografie a nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale companiilor de producție și distribuție
• 1 sistem național de monitorizare a distribuției de cărți și de creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (ebook), care va include:
• 50 edituri sprijinite pentru realizare ebook-uri

Pentru prima dată în România, prin PNRR, sunt create sau modernizate muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației și alte memoriale prin care România dorește să onoreze memoria victimelor totalitarismelor și să educe generațiile tinere.

De asemenea, PNRR prevede dezvoltarea unor centre tehnico – științifice interactive pentru public.

Documentul complet poate fi consultat AICI.