O răscruce în prostirea noastră programatică a apărut în 2016, cînd un personaj mai puțin cunoscut în politica românească și în educația națională a rămas nepăsător la un memoriu semnat de sute de intelectuali de prestigiu, între care și conducătorii Academiei Române. Probabil că ministrul de atunci, Adrian Curaj  va fi ministrul care va fi trecut responsabil de scoaterea limbii latine din programa școlară. Sigur, Adrian Curaj nu s-a trezit noaptea și a scris pe o hîrtie visul cu scoaterea limbii latine. Un colectiv de cercetători și români făcuți parcă din programele de calculator, a meditat, a cumpănit și a formulat propunerea cu renunțarea la limba latină. Compatrioții noștri sunt imprevizibili. Când te aștepți să se ridice, se lasă copleșiți de lene și nepăsare, iar când ar trebui să cadă pe gînduri sau să viseze ei, pun mâna pe par. Pe numele ministrului din fantomaticul guvern Cioloș în 2016 apasă, însă, refuzul de a răspunde intelectualilor români și unei mișcări importante declanșate pentru menținerea limbii latine în programa școlară.

Ce fel de absolvenți de liceu vom avea? Unii care cred că trebui să dăm jos statuile lui Decebal și Mihai Viteazul, ale lui Ștefan cel Mare și Avram Iancu și să începem ziua națională îngenunchind cu pumnul ridicat în apărarea demnității romilor rămași analfabeți? Care va fi nivelul cultural și intelectual al celor tineri? Să știe Call of duty și alte zece jocuri pe calculator, douăzeci de melodii hip-hop sau mixaje de muzică electronică, iar educația lor estetică să se reducă la o pereche de  jeanși rupți în cur și la genunchi și la trei tatuaje vulgare pe umeri, pe brațe și pe coapse! Iar elitele românești să susțină numai originile noastre neanderthaliene. Iar profesorii să scrie „miau“ ca pisica și să vorbească numai ca Vela și ca Ion Ștefan-Grindă sau ca Mitică Dragomir.

Oameni buni! Renunțarea la limba latină este ca o ignorare a unei părți din biografia fiecăruia, ca o ștergere a copilăriei, ca un salt direct în primitivismul lumii moderne. Părăsim și fondul principal de cuvinte al părinților și strămoșilor noștri, și gramatica, ne considerăm moderni cu prescurtările și behăiturile electronice, și cu renunțarea conștientă și programatică la identitate, la disciplina în gîndire, la apartenența romanică. Fără o întîlnire cu limba latină, ne plasăm în lumea tractoriștilor europeni, a șoferilor americani și a vînătorilor africani și suntem gata să schimbăm locul, continentul și profesiile după cum schimbă oile strunga și măgarii turma. Adică, să ne integrăm unui modernism cretin, renunțînd la istorie, la cultura care se reazemă pe limba română, renunțînd la farmecul diacriticelor și la poezia etnografică a ținuturilor românești.

Tristă și îngustă politică educațională! Parcă ar urmări deznaționalizarea tinerei generații, parcă am fi doar niște caricaturi ale urmașilor Romei, nu niște europeni capabili să apere, prin limba romană, identitatea bătrînului continent.
Dacă un  fanatic, vorbitor de limbi neaglutinate, ar fi pus la cale o asemenea dezmoștenire intelectuală a tinerilor români, ne-am fi revoltat și am fi socotit asta un atac la adresa ființei românești. Așa, niște prețioși de-ai noștri, sfertodocți cu diplome sonore, au pus la cale tot ce urmăresc și dușmanii României. Adică ștergerea latinității noastre din mințile celor care locuiesc aceste pămînturi!
„Cetățean român de mai mare rușinea” ar putea fi doar o sintagmă de trecut în dreptul numelui celor care au decis această măsură anti-românească!

Sursa: Cotidianul